Agricultura şi seceta

De ani de zile, savanţi eminenţi din toată lumea studiază aspectele legate de modificările climatice. Oamenii de ştiinţă cu amplă experienţă, din cadrul firmei Monsanto şi profesori universitari de frunte au realizat, recent, o analiză aprofundată a datelor, tendinţelor şi implicaţiilor acestor aspecte pentru agricultură. Timp de aproape un an, s-au efectuat cercetări şi s-au discutat studiile realizate până la ora actuală. Pe baza acestor studii, cercetătorii noştri au conchis că temperatura globului este în creştere şi este foarte probabil că va continua să crească, iar acest lucru va avea un impact asupra climei.

Unul din aceste impacturi este seceta. În agricultură, stresul hidric apare în momentul în care cantitatea de umiditate acumulată în sol nu mai satisface nevoile specifice ale unei anumite culturi. Culturile multor fermieri din întreaga lume sunt afectate de stresul hidric într-o măsură mai mică sau mai mare în fiecare an, dar în unele cazuri, pierderile agricole cauzate de seceta severă pot fi imense. Dar chiar şi o lipsă moderată a disponibilului de apă din sol poate reduce randamentele şi periclita posibilitatea agricultorilor de a-şi recupera banii investiţi în cultura respectivă. Astfel încât, de regulă, agricultorii se orientează către culturile care sunt cel mai bine adaptate la disponibilul de apă.

Cu toate acestea, în multe regiuni din lume, pentru creşterea randamentelor este practicată agricultura în sistem irigat. Conform Programului de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP), pe plan mondial, consumul de apă în agricultură reprezintă 70 la sută din consumul total, principala utilizare fiind irigarea culturilor. Cheltuielile cu irigaţiile depind mult de preţurile la energie şi de alimentarea cu apă, fiind în creştere constantă în ultimul timp. Crearea şi introducerea seminţelor-hibrid care necesită mai puţine irigaţii ar putea reduce costurile de producţie şi competiţia pentru resursele de apă. „Conducta” de culturi biotehnologice a firmei Monsanto este axată pe adaptarea în funcţie de factorii de stres asupra mediului. Această „conductă” conţine culturi rezistente la secetă, dar şi gene cu capacitate de fixare a azotului. Culturile rezistente la secetă au fost concepute pentru a oferi o stabilitate mai mare a randamentelor în anii în care culturile ar suferi în urma condiţiilor de secetă. Aceste produse preiau o parte a riscurilor cu care se confruntă agricultura, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare. Economisirea utilizării azotului poate contribui la reducerea semnificativă a emisiilor de gaz de seră din agricultură, în acelaşi timp cu menţinerea unor niveluri ridicate de randament al boabelor, la niveluri mai mici de azot. În acest sens, Monsanto a încheiat un parteneriat cu firma BASF, pentru a scoate pe piaţă cât mai rapid aceste tipuri de produse.

Recent, societatea Monsanto a încheiat un parteneriat cu o serie de organizaţii, pentru a furniza porumb rezistent la secetă în Africa, fără plata redevenţei.